[...]
Stii ce?
Nu mai scriu nimic.
Nu mai am ce sa scriu.
Am scris tot ce se putea...
Si chiar si ce NU se putea.
Pentru ca da, esti un punct mort...
Si inainte erai undeva, pe margine,
Insa acum esti chiar in centru.
In centrul unui univers pradat de pradatori.
Chiar acum, ating linia dintre viata si moarte...
Si ma plimb pe ea, incercand sa-mi pastrez echilibrul.
Dar ce tot vorbesc?
Nu l-am avut niciodata...
Si daca l-am avut,
L-am pierdut de mult.
Dar nu ma pot gandi la un mod mai frumos, mai gratios de a ma impiedica,
De a cadea...
No comments:
Post a Comment